Diferențele și asemănările dintre omologarea și echivalarea studiilor universitare

În articolul anterior despre omologarea studiilor în Spania, treceam în revistă detaliile de care trebuie să ținem seama atunci cînd facem aceste demersuri: cum se prezintă dosarul, unde să găsim informațiile adecvate, de unde putem descărca formularele de care avem nevoie etc. În linii generale, dat fiind că principiile sunt aceleași, informația de bază este valabilă atît pentru omologarea sau convalidarea studiilor neuniversitare cît și în cazul studiilor superioare.

Din anul 2014, regulile s-au schimbat în mod substanțial în ceea ce privește omologarea studiilor universitare. Pînă atunci, aceste formalități purtau un singur nume – omologare – fără a face distincție între facultățile și specializările absolvite.

Practic, titlurile de educație superioară au fost împărțite în două segmente principale după un criteriu foarte clar:

  • Vorbim despre OMOLOGARE dacă este vorba despre o diplomă care se convalidează la un titlu oficial universitar spaniol de Grad sau de Master care conferă acces la o profesie reglementată în Spania.
  • Se numește ECHIVALARE dacă este vorba despre o diplomă care se convalidează la un titlu oficial universitar spaniol de Grad și de Master în anumite domenii și științe. De asemenea, dacă se face o convalidare la nivel academic (acreditarea faptului că solicitantul a absolvit studii universitare).

Mai simplu spus, atunci cînd vorbim de omologare ne referim la diplome care dau dreptul de a exercita o profesie de sine stătătoare: medic, farmacist, medic veterinar, inginer, arhitect, avocat etc. Lista completă se găsește în Anexa I din Decretul nr. 967/2014 (Real Decreto 967/2014).

Solicităm echivalarea studiilor atunci cînd am absolvit o facultate în urma căreia avem diferite obțiuni profesionale, iar nu o profesie concretă. Bunăoară, științe economice, management, filologie, geografie etc.

Convalidarea la nivel academic o putem face dacă nu ne interesează să practicăm profesia pe care am studiat-o în facultate. Este o omologare fără drepturi profesionale, care însă ne dă dreptul să ne prezentam la un master într-un alt domeniu complet diferit sau la examene și posturi pentru care a fi licențiat sau absolvent cu studii superioare este o condiție obligatorie.

 ECHIVALAREA STUDIILOR UNIVERSITARE

Ministerul ne avertizează (link în spaniolă) cu precizie că, în urma acestui demers, se obțin aceleași drepturi pe care le are orice absolvent de studii universitare din Spania, în domeniile respective. Echivalarea la nivel academic conferă de asemenea toate drepturile pe care le are un absolvent de studii superioare în Spania de același nivel. Echivalarea are valabilitate pe întreg teritoriul Spaniei.

După cum spuneam, formularele pentru cerere și pentru taxă se pot descărca de pe pagina de internet a Ministerului Educației. Dat fiind că ministerul își schimbă pagina atunci cînd face actualizări substanțiale, trebuie căutat ”homologación / equivalencia de estudios universitarios solicitud/tasa)”.

Este necesar să anexăm următoarele documente:

  • Documente de identitate (CI, pașaport, NIE);
  • Diploma a cărei echivalare se solicită sau adeverință care să dovedească eliberarea sa;
  • Foaia matricolă sau suplimentul la diplomă;
  • Certificat de căsătorie, dacă în urma căsătoriei s-a schimbat numele de familie și acesta nu mai concide cu cel de pe actele de studii;
  • Traducerile oficiale ale documentelor care nu sunt în spaniolă.

Documentele se prezintă în copie legalizată (copia compulsada):

Dacă este necesar, documentele trebuie să fie legalizate în prealabil. În cazul documentelor de studii obținute în Uniunea Europeană (deci și România), NU se cere legalizarea actelor cu apostila de la Haga.

Prin „traduceri oficiale” se înțelege că este vorba de „traducciones juradas”. Mai mult, Ministerul Educației din Spania de obicei refuză traducerile efectuate în țara de origine, chiar dacă acestea au toate legalizările. La registratură, cînd depunem dosarul cu cererea de omologare/echivalare, funcționarul nu ne va refuza niciun act, le va primi pe toate. Mai tîrziu, dacă nu am prezentat traducerile făcute de un „traductor jurado” din Spania, ministerul de obicei trimite o scrisoare prin care ni se cere să prezentăm traducerile „juradas” ale actelor de studii. Nu doar că vom plăti traducerile încă o dată, dar vom pierde și mult timp în procesul și așa foarte lung.

OMOLOGAREA STUDIILOR UNIVERSITARE

Ca și în cazul procedurii de echivalare, ministerul lămurește în mod concis: „Omologarea unui titlu  străin la un titlu spaniol ce permite accesul la o exercitarea unei profesii reglementate înseamnă obținerea dreptului de a practica acea profesie în aceleași condiții ca și absolvenții din Spania în același profil.”

Există cîteva diferențe între echivalare și omologare în momentul în care se prezintă cererea, pentru omologare fiind necesare mai multe documente și condiții.

Mai întîi, pentru omologarea unei diplome care permite accesul la o profesie reglementată, este necesară acreditarea competenței lingvistice, așa cum se menționează în articolul 17 din Ordinul ECD/2654/2015, din 3 decembrie. Se cere minim nivelul B2, iar în articolul respectiv se menționează care sunt tipurile de certificate acceptate pentru această acreditare.

Ministerul ne poate solicita anexarea la dosar a programei de studii (programa analitică). Acest document este obligatoriu dacă solicităm omologarea unei diplome de medicină (care ulterior ne permite exercitarea profesiei de medic). Excepția fac titlurile obținute la universitățile din această listă. Nicio universitate din România nu se află în lista ministerului, însă figurează Republica Moldova cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu” din Chișinău.

Pentru omologarea diplomelor care permit exercitarea profesiei reglementate de inginer sau profesor, se cere să ai un titlu de Grad sau de Master în domeniu. Înainte de omologarea unui Master care permite accesul la o profesie reglementată, se cere un titlu oficial spaniol de Grad care să îndeplinească condițiile de admitere la acel Master sau echivalarea la nivel  academic de Grad în același domeniu.

Pentru profesia de medic, ministerul menționează: „Dacă se solicită omologarea unui titlu de medicină care a fost obținut cu cel puțin 6 ani înainte de prezentarea cererii, trebuie anexate documente care să dovedească exercițiul profesional ca medic autonom, neasociat și netutelat, sau formarea continuă de cel puțin 3 ani din ultimii 5.”

Ministerul a elaborat un ghid de cazuri practice pentru a răspunde eventualelor neclarități.

Uneori, ministerul poate condiționa obținerea omologării sau a echivalării și impune absolvirea unor cursuri de formare complementară sau examene de diferență. Asta se întîmplă atunci cînd programa de studii care a fost urmată de solicitant nu acoperă toate disciplinele prevăzute pentru aceeași profesie sau același domeniu din Spania. Bunăoară în cazul studiilor de drept. În astfel de situații, se acordă un termen între 4 și 6 ani pentru a finaliză cu succes procedura de omologare.

Fie că vorbim de echivalare fie de omologare, formalitățile se întind pe termen lung, poate fi vorba de 1 an sau mai mult. Însă trebuie să privim acest demers ca o investiție pe care o facem pentru profesia noastră și pentru viitor.

Notă: Link-urile către pagina web a ministerului se pot pierde atunci cînd ministerul actualizează pagina schimbîndu-i arhitectura.

Publicitate

Cum facem programare la consulat și să o și obținem…?

Programări pe eConsulat.ro…

În general, programarea ar trebui să fie o soluție elegantă atunci cînd este vorba de formalități de orice fel. Ar trebui să fie și o soluție simplă, în ultimă instanță fiind vorba de alegerea unei date pentru rezolvarea unei chestiuni.

În cazul de față, programarea ne ajută în primul rînd pentru că ne scurtează substanțial timpul de stat la coadă. La prima oră, în fața porții se formează o mare coadă, oameni care vin cu și fără programare. Cînd se intră, se dau numere separate pentru cei care au programare și care vor avea prioritate. Din fericire, nu mai există „lista de așteptare” agățată în poartă și scrisă cu pixul din viul nopții.

În al doilea rînd, atunci cînd ne facem programarea pe internet, trebuie să completăm o mulțime de date în cererea respectivă prin care solicităm un anume serviciu consular. Suntem asigurați că cei care primesc cererea o verifică în ideea de a ne prezenta cu toate documentele necesare.

În fața Consulatului, oamenii cu sau fără programare așteaptă la coadă ora deschiderii...
În fața Consulatului, oamenii cu sau fără programare așteaptă la coadă ora deschiderii…

Portalul eConsulat.ro vrea să fie mai mult decît un site de programări. Problema este că a fost gîndit pentru a ușura munca funcționarilor în loc să faciliteze accesul cetățenilor la serviciile consulare. De aceea este nevoie de cîteva instrucțiuni de folosire plasate anume în punctele esențiale pe traseul pe care îl avem de urmat cu scopul de a obține o programare la consulat.

Consulatul României din Madrid și-a dat osteneala de a crea cîteva materiale video pe youtube cu explicații despre utilizarea acestui portal de programări. Sunt simplu de urmărit și destul de clare, oricum mult mai simpatice decît cele pe care le găsim ca exemple pe pagina de origine. Bunăoară acesta:

Cum creez cont pe portalul eConsulat.ro?

Crearea unui cont ar fi de altfel primul pas pentru a obține o programare. Procedura este similară creării unui cont pe orice altă pagină de internet.

Pentru programare, trebuie să intrăm în contul personal creat pe eConsulat.ro. Pe pagina de intrare găsim cele 6 categorii de servicii consulare.

1 servicii
Serviciile consulare împărțite pe categorii pe site-ul eConsulat.ro

Fiecare categorie conține o listă cu serviciile incluse în acea categorie. La rîndul lor, fiecare serviciu este descris în detaliu și se menționează condițiile în care se obține, ce acte sunt necesare, care sunt taxele consulare și modul de soluționare. Totul pare clar și simplu.

2 descriere
Fiecare serviciu consular este descris în detaliu.

În momentul în care solicităm un anume serviciu, începem să completăm un lung formular electronic. Este important să completăm cu atenție căsuțele care sunt obligatorii, semnalate cu *. Putem trece peste celelalte. După ce completăm datele personale ca solicitant, trecem la pagina următoare și completăm celelalte date ale cererii. De exemplu pentru o procură, trebuie să avem toate datele persoanei pe care o împuternicim. Pentru pașaportul unui minor, solicitantul este unul dintre părinți, dar va trebui să completeze cu datele minorului plus datele celuilalt părinte.

Cum știm, în România, toate datele înseamnă:

  • Nume și prenume
  • Cod numeric personal
  • Data și locul nașterii
  • Numele părinților
  • Serie și număr carte de identitate sau număr pașaport
  • Adresa de domiciliu din respectivul document de identitate
  • Data la care s-a eliberat documentul de identitate
  • Data pînă la care este valabil documentul de identitate
  • Adresa de rezidență.

Din fericire, nu întotdeauna sunt obligatorii TOATE aceste date. De aceea, e bine să urmărim căsuțele semnalate cu *. Oricum, nu am înțeles niciodată de ce în România este nevoie de atît de multe date pentru identificarea unei persoane.

Sistemul în mod automat verifică după completarea fiecărei pagini dacă au fost completate toate datele care se cer. Problema este că uneori se blochează cu mesajul „mai sunt căsuțe necompletate” chiar dacă am completat tot cît se poate de corect. De aici nu există altă soluție decît să ieșim din sistem și să luăm totul de la capăt, doar doar o fi bine.

În fine, după ce reușim să trecem victorioși de acest pas, ajungem la o pagină unde ni se cere să încărcăm documente. În principiu, este vorba de documentele necesare pentru soluționarea cererii și pe care ORICUM va trebui să le avem în original și fotocopie în momentul în care ne prezentăm personal la consulat.

3 anexare docs
Atașarea documentelor scanate este opțională.

Avem aici două opțiuni: DEȚIN DOCUMENTUL și ÎNCĂRCAȚI DOCUMENTUL. Pare că este obligatoriu să anexăm documente scanate, însă este doar opțional. Pur și simplu putem să apăsăm butonul DEȚIN DOCUMENTUL pentru a putea trece mai departe.

Pe parcurs trebuie să fim atenți să bifăm căsuțe care ne cer să fim de acord cu procesarea datelor personale sau actualizarea cererii. Dacă nu le bifăm, nu putem trece mai departe.

Este momentul în care suntem anunțați că cererea a fost completată 100%. Se menționează de asemenea la ce misiune diplomatică trebuie să ne prezentăm în funcție de regiunea administrativă. Nu contează că locuiești în Toledo și e mai simplu să ajungi la Madrid decît la Ciudad Real, vei fi arondat la Ciudad Real.

Apăsăm butonul TRIMITEȚI CEREREA.

Suntem anunțați că cererea va fi trimisă la Consulatul în a cărui jurisdicție suntem arondați și că trebuie să ne programăm.

4 send cerere
Trimitem cererea sau facem programare? Din această dilemă nu putem ieși cu una cu două…

Problema este ce alegem dintre cele trei opțiuni care ni se pun la dispoziție pentru a confirma operațiunea de transmitere a cererii. Dacă apăsăm DA, trimitem cererea, dar nu e clar cum ne facem apoi programarea. Dacă alegem PROGRAMAȚI-VĂ, cum mai trimitem cererea?

Orice am alege, ne vom învîrti puțin în cerc, dar vom reuși. Dacă apeși DA, ar trebui ca în pagina CERERILE MELE să găsești mențiunea STARE CERERE: TRIMISĂ SPRE PROCESARE și dedesupt butonul PROGRAMAȚI-VĂ.

Dacă apeși PROGRAMAȚI-VĂ, ești trimis pe o pagină în care alegi data și ora la care vrei sau poți să te prezinți la consulat și mai apoi trebuie să confirmi din nou trimiterea cererii.

5 cererile mele
Cererile pentru servicii consulare sunt listate separat.

În ambele cazuri, sistemul îți trimite un e-mail în care trebuie să citești bine dacă e doar cererea trimisă spre procesare sau este ȘI programarea făcută. Dacă cererea e doar trimisă, iar programarea nu e făcută, degeaba e trimisă pentru că nu vom primi alt răspuns.

Putem face programări pentru două servicii consulare în aceeași zi? Da: trebuie făcute și trimise cereri separate, iar apoi folosind butonul PROGRAMAȚI-VĂ putem alege aceeași zi și ore apropiate. Fiecare procedură înseamnă cîte o cerere separată. Totuși, cînd ajungem la ghișeu, funcționarul va procesa toate cererile pe care le avem în acea zi. De exemplu, dacă în cadrul procedurii de înscriere a unui copil născut în Spania avem nevoie de legalizarea unei traduceri, aceasta este altă procedură; de obicei, se fac împreună la ghișeu, dar sistemul le contabilizează ca două proceduri separate.

După ce am depus toate actele necesare la ghișeu și am semnat ce era de semnat, putem aștepta să ni se elibereze documentul în aceeași zi sau putem ridica documentul în altă zi. Pentru a ridica un document deja făcut, nu este nevoie de programare: la intrare ni se dă un număr special pentru ghișeul destinat ridicării de documente. Alegerea o facem în funcție de timpul disponibil (și de distanța pînă acasă, presupun). Ca să luăm documentul în aceeași zi, e posibil să avem de așteptat cîteva ore. Dacă venim să ridicăm documentul în altă zi, așteptarea e mult mai scurtă.

Chiar și consulatul admite că sistemul se poate bloca fără explicații. Într-unul dintre materialele video postate pe youtube, suntem avertizați:

Daca apare mesajul “eroare neasteptata” sau un mesaj de neînțeles: șterg toate cererile incomplete și ies din aplicație, apoi fac o cerere nouă, cu atentie la toate căsuțele de completat…

Ideea este că portalul nu a fost optimizat pentru a fi utilizat de pe mobil. De aceea este recomandat să ne facem programarea de pe un calculator  „normal” (ca să-i spunem așa) sau un laptop, accesarea de pe mobil fiind greoaie, cu blocaje frecvente.

6 de pe mobil
Consulatul admite că portalul nu e optimizat pentru utilizarea pe mobil.

Portalul eConsulat.ro este în fond o idee foarte bună dacă s-ar fi făcut cu gîndul la cetățeni și nu la funcționarii care îl vor utiliza. Cînd se cer prea multe date pentru o simplă programare, totul devine inutil de complicat, iar portalul va fi folosit sub potențial. Urmarea este tocmai întoarcerea în parte la programările făcute „de mînă”. Dovada în acest sens este chiar anunțul afișat la avizierul consulatului în care se menționează o adresă de e-mail la care se poate solicita o programare.

DSC_1261
Anunțul despre programări afișat la avizierul Consulatului din Madrid.

Pot confirma două adrese de e-mail pentru solicitarea de programări la consulatele României din Spania:

madrid.programari@mae.ro

almeria.programari@mae.ro

Este de presupus că putem extrapola pentru celelalte consulate:  Sevilla, Bilbao, Zaragoza, Barcelona. Rămîne de văzut cum arată adresele de e-mail corespunzătoare consulatelor din Ciudad Real și Castellón de la Plana.

Mai există și alternativa de a te prezenta personal la consulat pentru a cere o programare la biroul Informații. Opțiunea este demnă de luat în seamă mai mai ales atunci cînd, pentru a obține o programe pe acest portal, completezi TIMP DE VREO ORĂ zeci de căsuțe cu date pentru ca aproape de sfîrșit să dea eroare și să fii nevoit să o iei de la capăt.

Taxe consulare eliminate

…între cele 102 de taxe eliminate în 2017

UPDATE 01.02.2017 – Ministerul Afacerilor Externe din România a publicat lista actualizată a taxelor consulare in vigoare. Se menționează că este gratuit orice serviciu consular care nu este cuprins în respectiva listă.#

În mod surprinzător și neașteptat din partea statului roman, au fost eliminate o sumedenie de taxe consulare incluse în Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care a apărut deja în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 15 din 6 ianuarie 2017. Va intra în vigoare la 1 februarie 2017.

News.ro ne pune la dispoziție – după o muncă meticuloasa și necesară, pe care trebuie să o salutăm – lista completă a celor 102 taxe care dispar.

Cum fiecare este interesat de o taxă anume, recomand consultarea listei aici.

Pentru noi, cetățenii români care trăim în străinătate, cel mai important este faptul că s-au eliminat o parte din taxele consulare, bunaoară cele legate de legalizarea unor documente, de obținerea unei procuri de la consulat sau de eliberarea unui pașaport.

Le enumar mai jos pe cele mai importante (în sensul că îi afectează pe cei mai mulți):

  • Preschimbarea actelor de identitate, precum şi înscrierea menţiunilor privind schimbarea domiciliului sau a reşedinţei cetăţenilor români;
  • Eliberarea certificatelor de cazier judiciar;
  • Aplicarea apostilei pe un act oficial administrativ;
  • Înregistrarea cererii pentru aplicarea apostilei;
  • Taxe consulare (selecțiuni, vezi lista completă):
    • Înregistrarea cererii de eliberare a unei cărţi de identitate;
    • Eliberarea unui paşaport;
    • Eliberarea unui titlu de călătorie ;
    • Redactarea, autentificarea şi revocarea unui înscris, indiferent de natura acestuia, precum și legalizarea cópiilor după înscrisuri;
    • Legalizarea semnăturii traducătorului;
    • Înregistrarea căsătoriei la misiunile diplomatice şi oficiile consulare române;
    • Înscrierea unui certificat de naştere sau de căsătorie străin în registrele de stare civilă româneşti, indiferent de data înregistrării naşterii/căsătoriei la autorităţile străine;
    • Procurarea unui duplicat al unui certificat de stare civilă românesc sau a unui extras multilingv al unui act de stare civilă românesc;
    • Eliberarea unui extras de stare civilă;
    • Verificarea autenticităţii unui permis de conducere românesc;
    • Apostilarea sau supralegalizarea unui act oficial prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare române din străinătate.

Va fi interesant de urmărit în cel fel eliminarea acestor taxe va influența numărul de persoane care se prezintă la consulat, dacă va fi coada mai mare sau dimpotrivă. Rămîne de văzut. Cert este că persoanele care nu puteau plăti taxele pentru formalitățile consulare pot rezolva acum mai usor demersurile respective.

Vreau să divorțăm! Cum procedăm?

Divorțul cetățenilor români în Spania

Articolul va fi rescris în altă formă…

Omologarea studiilor în Spania

Cîteva note și detalii

Ministerul Educației din Spania oferă toate informațiile necesare pe propriul site, într-o formă clară și foarte bine organizată:

http://www.mecd.gob.es/servicios-al-ciudadano-mecd/catalogo/educacion/gestion-titulos

În principiu, căutăm pe pagina web a ministerului: Servicios al ciudadano – Educación – Gestión de títulos: expedición, acreditación, homologación, equivalencia, reconocimiento y convalidación.

De aici se descarcă toate formularele necesare: formularul de cerere, adeverința de înscriere condiționată, formularul de taxă. Formularele fie se completează online și apoi se printează, fie se descarcă „în alb” și se completează de mînă. Sunt acceptate ambele variante.

Intotdeauna, la orice registratură, prezentăm cîte două exemplare de cerere: unul rămîne la dosar, celălalt primește număr de înregistrare și ni-l păstrăm. Bunăoară, putem completa cererea, o semnăm și apoi îi facem o fotocopie.

Formularul de taxă se printează din capul locului în trei exemplare: unul pentru solicitant, altul pentru administrație și al treilea rămîne la banca unde facem plata. Formularul de taxă este generat cu un cod unic și de aceea nu se poate copia: dacă e nevoie, trebuie descărcat altul.

Este foarte important să precizăm corect CE CEREM.

Este foarte important să precizăm corect CE CEREM. Dacă nu ne lămurim ce nivel ne corespunde, putem să ne adresăm direct serviciului ministerului, pus special la dispoziția cetățenilor. În Madrid: pentru studii universitare în strada Los Madrazo 15, iar pentru bacalaureat și nivele inferioare sau școli profesionale, în strada García de Paredes 65. Sau la Consejería de Educación din comunitatea autonomă în care locuim.

Fiecare dosar este analizat separat și independent de alte cereri. În principiu, omologarea presupune compararea programei de învățămînt din România pentru un anume profil cu programa din Spania pentru profilul echivalent. Atunci cînd se constată că cele două programe nu se suprapun întru totul, ministerul poate impune absolvirea unor cursuri și trecerea unor examene de diferență.

Dacă se dorește omologarea cu drepturi profesionale, este posibil să se impună cursuri și examene de diferență. Altfel, se poate solicita omologarea academică la nivel de licență, care nu conferă drepturi profesionale, dar permite prezentarea la alte examene sau locuri de muncă pentru care se cere acest nivel de studii.

Este obligatoriu să se prezinte diploma de absolvire împreună cu foaia matricolă, chiar și pentru omologarea studiilor de bacalaureat sau pentru convalidarea studiile întrerupte. Pentru studiile universitare, prezentarea Programei analitice este opțională, dar recomandabilă atunci cînd studiile au fost absolvite cu mult timp în urmă (în anii `90, de exemplu) și se dorește omologarea cu toate drepturile profesionale. Este foarte posibil ca, în acest din urmă caz, ministerul să ne solicite și acreditarea experienței profesionale. Programa analitică va fi însoțită de traducerea simplă în spaniolă.

Întotdeauna diploma și foaia matricolă vor fi însoțite de traducerile oficiale în spaniolă. Dacă nu vrem să facem traducerile prin Consulat, recomandabilă este o traducere jurada. De altfel, ministerul de multe ori refuză să admită traducerile făcute în România. Problema este că refuzul nu este imediat (la registratură nu se verifică actele din dosar decît pentru colaționarea cópiilor), ci, după niște luni de zile, primim o scrisoare prin care ni se cere prezentarea traducerilor adecvate.

Întotdeauna prezentăm la registratură originalele (diplomă, foaie matricolă, traduceri) împreună cu copiile xerox. Cópiile vor fi colaționate și legalizate pentru uz intern administrativ, după cum am detaliat aici.

Pentru documentele de studii din România, NU se cere ca acestea să fie legalizate cu Apostila de la Haga.

În ultimii ani, a apărut în România o „adeverință de acreditare a autenticității diplomei”. Nu este nevoie să o traducem și să o anexăm la dosar.  Poate nu e de prisos să spunem că o astfel de adeverință este redundantă, iar în alte țări decît România nici măcar nu se înțelege de ce ar fi nevoie de ea. Însăși existența acestei adeverințe lasă să se înțeleagă că unele diplome ar fi „mai adevărate” decît altele. Dacă o universitate eliberează o diplomă, se presupune că este autentică: de ce ar mai fi nevoie de o adeverință care să certifice autenticitatea unei diplome?!?

Una dintre reformele din România permite terminarea liceului fără examenul de bacalaureat. Ce e de făcut?

Una dintre reformele din România permite terminarea liceului fără examenul de bacalaureat. Absolventul primește doar o diplomă de absolvire a liceului. Ideea este că, fără să fi trecut examenul de bacalaureat, este imposibilă omologarea studiilor la nivel de bacalaureat, chiar dacă solicitantul a urmat cei patru ani de liceu. Omologarea se va face la nivelul imediat inferior (10 clase, corespondent cu ESO, în Spania).

Omologarea la nivel de 10 clase permite continuarea studiilor pentru obținerea bacalaureatului. În acest caz, după finalizarea procedurii de omologare, putem să cerem informații la Consejería de Educación din Comunitatea în care locuim. Pentru Comunitatea Madrid, mergem la biroul din Gran Vía 20 sau pe net la www.madrid.org. Aici cerem informații despre centrele de învățămînt unde putem urma aceste cursuri. Altă variantă este continuarea cu studii de formare profesională, pe diferite specializări, iar informațiile le obținem în același loc. Persoanele care au abandonat școala prematur, pot solicita echivalarea anilor de școală pe care i-au făcut (se prezintă diploma sau certificatul de absolvire și neapărat foaia matricolă), iar apoi își pot continua studiile, pînă la nivelul la care doresc.

Mai complicată este omologarea studiilor de la școala profesională din România. În general, se face omologarea la nivel de ESO, cu posibilitatea continuării studiilor. Recunoașterea profesională prin omologare implică acreditarea experienței profesionale continue în meseria menționată pe diploma de absolvire. Similar se întîmplă cu școala postliceală.

Continuă să citești cum stau lucrurile cu recunoașterea profesională.

“Copia compulsada” versus copie legalizată

Care sunt diferențele între ele?

Cum știm, în România se folosesc aproape în exclusivitate copiile legalizate de către notar. Din cîte știu, deocamdată nu se folosesc copiile ”de uz intern administrativ” sau ”colaționate”, care nu au legalizare notarială ci doar ștampila registraturii.

În Spania, termenul de ”copia compulsada” implică ambele sensuri. Să o numim pe românește ”copie colaționată”.

În esență, ”la compulsa” sau colaționarea înseamnă compararea unei cópii xerox (fotocopie) cu documentul original a cărui copie este, cu scopul de a verifica dacă sunt identice. În urma acestei colaționări, funcționarul ștampilează fotocopia și o anexează la dosarul în chestiune, iar originalul este returnat persoanei interesate.

În general, acest procedeu se realizează la registratura administrațiilor publice, pentru cetățenii care prezintă cereri, notificări sau alte înscrisuri și dosare destinate acelui organism. Tot în general, fiecare registratură colaționează copiile care îi sunt destinate, neavînd obligația de a colaționa documente care vor ajunge la alte instituții. Registraturile administrațiilor publice prestează acest serviciu în mod GRATUIT.

Este important de menționat cazul special al documentelor eliberate în afara Spaniei. Cînd ni se cere ca documentul original să aibă o legalizare de uz internațional (fie legalizare diplomatică, fie Apostila de la Haga) această legalizare trebuie să fie aplicată pe documentul original. Fotocopia care urmează să fie colaționată trebuie să cuprindă întregul document original, cu tot cu apostilă sau legalizare diplomatică, cu toate ștampilele și foile anexate în acest scop.

Traducerile autorizate sau juradas, conform legii, trebuie să includă o copie după documentul original tradus, vizată de către traducător. În cazul în care trebuie să prezentăm o copie ”compulsada” a traducerii, această copie va include întregul document (atît traducerea cît și copiile vizate de traducător). Pare redundant, însă traducerea cuprinde toate paginile, este considerată un tot, un singur document.

A doua modalitate de a obține o copie ”compulsada” este prin intermediul notariatelor. În realitate, notarul public va face același lucru: va compara fotocopia cu documentul original, iar copia va fi ștampilată și iscălită de notar. Costul este cam de 3 euro. Diferența este că această copie legalizată de notar poate fi prezentată la orice organism sau administrație și funcționează similar copiilor legalizate pe cale notarială din România.

Vreau să menționez aici în mod special dosarele de solicitare a cetățeniei spaniole. Printre documentele care trebuie prezentate, se cere certificatul de naștere cu Apostila de la Haga. Problema este că, în Spania, cetățenii nu dețin certificatele de naștere sau de căsătorie în original: Registrul Civil întotdeauna eliberează cópii ”compulsadas” ale acestor acte (care pot fi apostilate la rîndul lor, dacă e cazul), iar funcționarii sunt obișnuiți cu ideea că au de-a face cu niște cópii, nu cu originale, și le tratează ca atare. De aceea, certificatele românești originale anexate în diferite dosare în Spania vor fi foarte dificil de recuperat, dacă nu chiar imposibil. Iar în România ni se eliberează originale și este scump și complicat de obținut un duplicat cînd te afli în altă țară. Recomandabil este, în acest caz, să prezentăm de la început o copie ”compulsada” de un notar din Spania și să ne păstrăm certificatul original. Notarul va face o copie legalizată după un document într-o altă limbă dacă va avea și traducerea jurada a acelui document. Iar traducerea jurada oricum trebuie s-o avem ca să o depunem la dosar împreună cu celelalte documente.

Despre legalizarea traducerilor…

…și alte legalizări internaționale

Întrebările despre legalizările internaționale apar atunci cînd avem nevoie să prezentăm într-o țară în document eliberat în altă țară.

Spuneam într-un post anterior că Apostila de la Haga este o legalizare internațională care funcționează între state care au adoptat Convenția de la Haga. Este și cazul României și Spaniei, ambele au semnat această convenție. În toate celelalte cazuri, legalizarea documentelor se face pe cale diplomatică.

Dacă ne referim la documentele eliberate în Spania, aceasta implică obținerea unor vize intermediare în următoarea ordine: viza organismului superior administrației care eliberează documentul, viza Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării din Spania (MAEC), viza reprezentanței diplomatice sau consulare în Spania sau a ambasadei ori a consulatului Spaniei în țara de destinație a documentului.

Toate acestea sunt detaliate, în funcție de tipul documentului, pe pagina de internet a MAEC, la secțiunea Legalizări. Ministerul încearcă să răspundă celor mai frecvente întrebări pe această temă și este o sursă foarte recomandabilă de consultat. Mai ales că, pentru formalitățile de legalizare, e necesară o programare prealabilă.

Ministerul Afacerilor Externe din România, pe pagina sa, oferă de asemenea informații cu privire la legalizările internaționale, pentru documentele eliberate în România, natural. Pentru fiecare tip de document se menționează care sunt vizele intermediare necesare.

În cazul traducerilor din spaniolă realizate de un traductor jurado, atunci cînd trebuie prezentate în altă țară, acestea trebuie să fie legalizate prin intermediul Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării din Spania (MAEC). Traducerile juradas sunt considerate documente private, iar semnătura traducătorului este înregistrată la Biroul de Limbi Străine al acestui minister.

Pentru traducerile din spaniolă în română care trebuie prezentate în România, avem mai multe variante valabile.

Pentru traducerile din spaniolă în română care trebuie prezentate în România, avem mai multe variante valabile. Una este traducerea realizată de un traducător autorizat de Ministerul Justiției din România, cu legalizare consulară, printr-un Consulat al României în Spania, la care traducătorul este acreditat. Altă variantă este o traducere realizată de un traducător autorizat de Ministerul Justiției din România a cărui semnătură este legalizată la un notar public din Spania și ulterior apostilată la Colegiul Notarial corespunzător. Sau o traducere efectuată direct în România de un traducător autorizat local, cu legalizare la un notar public local. Totul depinde de timpul pe care îl avem la dispoziție și/sau de posibilitatea de a călători (pînă la consulat, de exemplu).

Cînd trebuie să prezentăm în Spania o traducere din română (sau din altă limbă) în spaniolă, cel mai bine este să apelăm la un traducător jurado, din motivele pe care le-am menționat aici. Dacă traducerea este făcută în România de un traducător autorizat local, musai să aibă legalizare notarială plus apostilare la Camera Notarilor.

info MAEC leg trad_0001
Traducerile „juradas” nu au nevoie de alte legalizări.

Nu trebuie să confundăm traducerea cu legalizare notarială și ulterior apostilată cu documentul original apostilat. Sunt două lucruri foarte diferite. Pentru traducere, apostila certifică semnătura notarului care, la rîndul lui, certifică semnătura traducătorului. Pentru documentul original, apostila certifică semnătura funcționarului care a eliberat acel document.

De asemenea, cînd prezentăm documente în Spania, nu trebuie să confundăm o traducere jurada (efectuată în Spania de un traductor jurado, care nu mai are nevoie de nicio altă legalizare) cu documentul original apostilat. De cele mai multe ori, traducerea include și traducerea apostilei de pe documentul original, chiar dacă este o legalizare internațională.

Acestea fiind zise, este evident (și foarte recomandabil) ca înainte de toate să obținem direct de la sursă toate informațiile necesare cu privire la formalitățile, cerințele, documentele și traducerile de care avem nevoie. Astfel evităm neplăceri și drumuri inutile. Și mai ales, să ne înarmăm cu răbdare: funcționarii nu au nicio grabă.

Traducător „jurado” versus traducător autorizat

Despre diferențele și asemănările dintre traducătorii din Spania și România

Traducerea în spaniolă a termenului ”traductor jurado” ar fi traducător autorizat, deși există diferențe între statutul acestor traducători în Spania și România. Acesta este și motivul pentru care nu trebuie să se confunde. În ambele țări există o autoritate competentă care acordă aceste acreditări în anumite condiții legale, însă există și diferențe de care trebuie să ținem seama atunci cînd decidem ce fel de traducere solicităm.

CE ESTE UN TRADUCĂTOR AUTORIZAT?

Este un traducător acreditat de Ministerul Justiției din România, habilitat să efectueze traduceri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcție Națională Anticorupție, organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, birourile notarilor publici, avocați și executori judecătorești. Așa se menționează în Autorizația de numire a acestor traducători.

CE ESTE O TRADUCERE AUTORIZATĂ?

În puține cuvinte, este o traducere efectuată, semnată și ștampilată de un traducător autorizat. Cînd este vorba de documente oficiale (precum diplome, certificate de studii, documente de stare civilă, înscrisuri notariale etc.), pentru ca traducerea să aibă calitatea de document oficial, este necesară legalizarea traducerii. În practică, aceasta înseamnă legalizarea semnăturii traducătorului de către un notar public (român sau spaniol) sau de Consulatul României.

Prin legalizarea semnăturii traducătorului se certifică semnătura și ștampila acestuia, fără să implice certificarea de către notar a conținutului traducerii sau a corectitudinii acesteia. Traducătorul este singurul responsabil de corectitudinea traducerii și pentru asta semnează.

CE ESTE UN TRADUCĂTOR ”JURADO”?

Este un traducător numit de Ministerului Afacerilor externe și Cooperării din Spania (MAEC). Ca și în cazul traducătorului autorizat, acreditarea se face pentru o anume limbă străină, iar traducătorul semnează traduceri efectuate în/din limba străină pentru care este acreditat.

CE ESTE O TRADUCERE ”JURADA”?

Este o traducere efectuată, semnată și ștampilată de un traducător jurado. Cînd este vorba de documente oficiale, pentru ca traducerea să aibă la rîndul ei calitatea de document oficial, NU este necesară niciun fel de altă legalizare. Semnătura și ștampila traducătorului sunt suficiente pentru a da valabilitate legală traducerii. Aceasta este de fapt cea mai importantă diferență între un traducător autorizat în România și unul autorizat în Spania.

Legalizarea unei traduceri jurada este necesară doar atunci cînd aceasta trebuie să fie prezentată în afara teritoriului spaniol. Legalizarea se face tot la Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării din Spania, după cum detaliem aici.

ESTE O TRADUCERE AUTORIZATĂ ECHIVALENTĂ CU O TRADUCERE JURADA?

Da și nu.

Da, pentru că traducerea este realizată de un traducător oficial acreditat de către autoritatea competentă din fiecare stat: Ministerul Justiției din România și, respectiv, Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării din Spania.

Nu, deoarece semnătura unui traducător autorizat trebuie legalizată de un notar (sau de Consulat), în timp ce o traducere jurada nu are nevoie de legalizare, fiind considerată legalizată prin semnătura și ștampila traducătorului jurado.

Cu alte cuvinte, depinde unde prezentăm traducerea.

În ambele cazuri, traducerea este însoțită de o copie a documentului original care a fost tradus, vizată de către traducător.

De obicei, în România sunt acceptate doar traduceri semnate de traducători autorizați, cu respectiva legalizare notarială. Dacă legalizarea se face la un notar din Spania pentru o traducere din spaniolă în română care urmează a fi prezentată în România, atunci traducerea trebuie să fie supralegalizată cu Apostila de la Haga (la Colegiul Notarial din comunitatea autonomă). Legalizarea consulară nu mai are nevoie de apostilă, fiind o legalizare diplomatică.

Este recomandabil ca în Spania să prezentăm traduceri juradas realízate de un traducător jurado. Principalul motiv este acela că niciun funcționar din Spania nu ar avea dreptul să ne refuze o astfel de traducere. Al doilea motiv este legat de costuri: o traducere facută în România de un traducător autorizat are nevoie de legalizarea la notar plus supralegalizarea cu Apostila de la Haga, ceea ce ne duce la aproximativ același preț, dar cu mult mai multe drumuri de făcut.

DIFERENȚE DE CONCEPT

Mai există o mare diferență între cele două țări. În România, aproape că nu există ideea că o traducere poate fi realizată de o persoană care nu este ”traducător autorizat”, indiferent de domeniu unde acea traducere va fi folosită. În schimb, în Spania, traducerile juradas sunt utilizate aproape exclusiv pentru documente oficiale și în domeniul juridic, iar restul sunt traduceri simple (chiar așa se numesc!) pentru care se apelează la traducători profesioniști, dar care nu sunt neapărat jurados.

Traducerile oficiale în Spania

Ce înseamnă și cum le obținem?

Traducerile care au caracter oficial în Spania pot fi realizate pe trei căi:

  • Prin intermediul oricărei reprezentanțe diplomatice sau consulare al statului spaniol în străinătate.
  • Prin intermediul oricărei reprezentanțe diplomatice sau consulare în Spania a statului de unde provine documentul (și al cărui cetățean este persoana interesată, de obicei).
  • De către un TRADUCĂTOR OFICIAL (JURADO) acreditat ca atare în Spania.
  • De către un traducător oficial în străinătate a cărui semnătură este legalizată.

În Spania, se consideră că o traducere este oficială (jurada) atunci cînd aceasta este semnată și ștampilată de un traducător oficial (traductor jurado), acreditat de către organismul competent. În cazul de față este vorba de Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării (MAEC), pe site-ul căruia este publicată lista cu traducătorii oficiali acreditați vreodată.

Dacă documentul  trebuie prezentat în fața oricărei administrații publice de pe teritoriul spaniol, NU este nevoie ca traducerea să aibă vreun alt fel de legalizare. Semnătura și ștampila traducătorului sunt suficiente pentru a conferi traducerii caracterul legal.

Dacă traducerea realizată de un traducător jurado trebuie să fie prezentată în alt stat, bunăoară dacă este o traducere din română în spaniolă pentru o țară din America de Sud, traducerea trebuie să fie supralegalizată prin Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării din Spania, după cum se detaliază aici.

Dacă avem nevoie de o traducere din spaniolă în română care va fi prezentată în fața unei administrații publice românești (inclusiv la un Consulat al României în Spania), este recomandabil ca traducerea sa fie realizată de un traducător autorizat de Ministerul Justiției din România, pentru evitarea oricărei posibile neînțelegeri. Dacă traducerea trebuie prezentată la Consulat, traducătorul trebuie să fie acreditat la acel Consulat. Consulatele dispun de liste proprii de traducători autorizați, liste care pot fi solicitate prin e-mail.

La Cabinetul Traducătorului ANA TRADUCCIONES realizăm traduceri care pot fi prezentate atît în Spania cît și în România:

  • traduceri autorizate realízate de traducător autorizat de către Ministerul Justiției din România, acreditat pe lîngă Consulatele României la Madrid, Bilbao, Sevilla, Ciudad Real, Almería și Castellón de la Plana.
  • Traduceri juradas realízate de traducător jurado, acreditat de către Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării din Spania (MAEC).

Înainte de toate, persoana care este interesată de o traducere oficială trebuie să solicite informații detaliate despre formalitățile pe care trebuie să le realizeze, inclusiv în privința tipului de traducere care se cere. Aceste date sunt puse la dispoziția cetățenilor de către administrațiile publice, după caz.

Pentru traduceri autorizate din spaniolă în română sau invers, puteți să ne contactați la numărul de telefon +34-650028599 sau pe e-mail: traducator.es.ro@ gmail.com.

¿Qué es la Apostilla de la Haya y para qué sirve?

ANA TRADUCCIONES

La Apostilla de la Haya es una legalización internacional que se reconoce mutuamente por los países que han firmado el Convenio de La Haya.

En efecto, la apostilla es la legalización de la firma del funcionario que ha firmado el respectivo documento y no certifica el contenido del documento en cuestión. De hecho, la letra pequeña de las Apostillas suele mencionarlo claramente: “Esta Apostilla certifica únicamente la autenticidad de la firma, la calidad en que el signatario del documento haya actuado y, en su caso, la identidad del sello o timbre del que el documento público esté revestido. Esta Apostilla no certifica el contenido del documento para el cual se expidió.”

La legalización con la Apostilla de La Haya se hace siempre en el país en que se haya expedido el documento. Por lo tanto, los documentos expedidos en Rumania se apostillan en Rumania y los documentos…

Vezi articolul original 186 de cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat: